Sangele zapezii albe inconjoara al meu trup..

Raman la pamant, ingropata de amintirile acestor doua luni ce ma despart din ce in ce mai mult de tine. Nu am forte sa ma ridic, sa inchid ochii, nu pot sa inghit aerul patrunzator si rece ce ma blocheaza aici, nemiscata din lanturile durerii.intepatoare. Ce fac acum? Doar gandul imi reinvie momente ce acum cateva ore imi trezeau inima acele doua cuvinte rostite cu dragoste si pasiune. De ce sunt acum aici? Nu am stiut sa pretuiesc caldura ce'mi oferea vocea ta, nu am stiut a'ti demonsrea ca si eu te iubesc.. Nu am stiu sa'ti zic ca inima mea te crede, se sbate printre ceata sangelui la auzul acelor dulci silabe de dragoste., nu am vrut sa'ti vorbesc cu inima, cand tu imi vorbeai cu sufletul. si acum ce e de facut? Ma urasti, am facut totul sa te doara ca sa ma alungi din viata ta, sa imi spui sa plec si sa nu ma mai ntorc. Te'am facut sa te gandesti ca moartea e unica ta prietena, singura ce ar putea sa te ajuta. Te'am facut sa crezi ca iubirea doare pana la maduva, asa cum te doare pe tine acum. Am facut rau vietii mele, am facut mult rau sperantelor mele la fericire, inimii, sufletului meu. Ti'am facut rau tie, mult rau, prea mult sa ma poti ierta, dragostea mea. Iubirea nu trebuie sa doara, a mea doare, mereu. Si incerc sa ma opresc mereu din a te face sa suferi, dar nu reusesc, simt nevoia de a ma ucide in interior, fara sa fiu constienta ca te ucid pe tine, odata cu mine. Egoismul meu a atins limita, nu m'am gandit ca ai varsat perle albe din ochii tai pentru mine, nu m'am gandit ca tu ma poti iubi, credeam imposibila iubirea, credeam ca pentru mine nu exista cineva sa ma iubeasca, dar tu suporti, stai, plangi alaturi de mine in toate. Sub uimirea mea, a tuturor, mi'ai daruit inima si eu nu stiu sa o pastrez. Mi'ai daruit al tau dulce gand si nu am stiut sa'l tin alaturi de mine. Mi'ai incredintat al tau zambet si eu l'am ucis in inconstient, mi'ai dat sufletul tau pur si l'am pierdut.. Iarta'ma, eu nu stiu sa iubesc..Nu te merit..