Biroul cel trist din camera pustie, 19 Iunie
Dragă trecutule,
Ești pregătit? De mult vreau să-ți scriu pentru că nu te-aș putea privi în ochi; nu am avut niciodată curajul necesar să te înfrunt. Cred că a venit momentul să-ți spun ce am pe suflet, să vezi ce ai adus în viața mea, și totuși să vezi cum am trecut peste toate și sunt înca aici, pregătită să-ți fac față.
"
- Pentru tatăl meu, cel care nu-și mai amintește că are o fiică.
Îmi revin în minte imagini din calvarul în care am crescut; zi de zi luptând cu propria-mi ființă, propriile-mi lacrimi și miile de speranțe că nu ai mai fi ajuns acasă beat și decis să o bati pe mama. Credeam că pot înceta să mă ascund sub masă, de teamă să nu dai și în mine; mă săturasem de atâta durere a mamei. De asta am fost bucuroasă că a plecat departe de tine, nu ți-a mai permis să îi faci rau. Păcat că, odată cu plecarea ei ai uitat și de mine. Îti amintești când mă luai în brațe să dansăm pe melodiile lui Richard Clayderman? Dacă ai ști... Uneori chiar îti simt lipsa; nici nu-mi mai amintesc glasul tău, ochii tăi. N-a ramas nimic din ceea ce eram atunci. Nici macar tu.
- Pentru cineva anonim, care a shimbat orice în mine.
Mi-ai distrus viața, știi? Aveam 9 ani, de ce a trebuit să...? Mi-ai luat ceea ce puteam avea mai de preț ca fată, nu m-ai lăsat să am grijă de corpul meu așa cum mi-aș fi dorit. M-ai constrâns, încât și acum am coșmaruri noaptea și trăiesc cu frica în sân. Nici nu am avut curajul să spun cuiva, știe numai Dumnezeu. Sunt sigură că nu-ți va rămâne nepedepsită fapta, gândește-te că nu voi tace la infinit. Așteaptă-mă, acum sunt alta. Ai să regreți ziua când ai făcut-o.
- Pentru cel care m-a dezamăgit mai mult decât oricine altcineva.
Am trecut peste, la fel ca și amănuntele de mai sus. Păcat că ai făcut parte din viața mea; atâtea promisiuni, cuvinte aruncate fără sens și o relație fără rost, așa-i? Cam așa ai descrie și tu acum, stiu sigur. Ce să-ți mai amintești de proasta care a stat un an să te aștepte, și a sacrificat până și sănătatea ei pentru tine?! Fericit acum? Eu da, că nu mai ești. Un singur lucru bun l-ai făcut, mi-ai fost muză. Te-am lăsat în urmă, cum probabil ai facut-o tu cu mult înaintea mea. Ah, și apropo: îmi vreau cartea ce ți-am scris-o înapoi!
- Pentru toți cei care mi s-au numit prieteni, și s-a dovedit a fi numai gura de ei.
Haha. Dacă râd acum este pentru că mi-am dat seama totuși (mai bine mai târziu decât niciodată) că m-am străduit 5 ani de zile degeaba. Oricum niciodată nu m-ați privit ca prietena care întotdeauna a fost dispoibilă și pregătită să facă orice ați fi cerut, pentru binele vostru. A fost greu să vă las, să știți; a fost foarte dificil să renunț la toată munca mea, toată pasiunea pentru ceea ce reușeam să realizez cântând, jucând teatru, organizând concerte și excursii alături de voi. Dar asta este, nu prea mi-ați dat de ales. Desigur că-mi lipsiți, dar... Nu m-aș mai întoarce. Îmi pare rău...
- Pentru cei care îmi sunt alături acum, care mă susțin și îmi înlocuiesc gândurile de mai sus cu altele mai frumoase.
Nu aș ști cum să vă mulțumesc. Fără ajutorul vostru nu aș fi avut vreodată curajul să ridic capul sus fără să-mi pice lacrimi. A fost greu cât nu ați fost acolo când aveam nevoie, m-am simțit pierdută și fără viitor; acum am reușit să privesc spre cer gândindu-mă la ceea ce mă face să lupt pentru ce va urma, să-mi iau sufletul și să-l eliberez de suferinți așa grele. Probabil v-a fost greu să luptați împotriva încăpățânării mele, însă mi-aș dori să nu plecați și voi din viața mea. Încă am mare nevoie de voi, și cunoscându-mă, voi avea mereu! Multumesc că m-ați ajutat să-mi recapăt încrederea în ceea ce sunt acum și că mi-ați arătat calea spre fericire!
"
Sper să poți înțelege de ce nu poți continua să-mi năvălești viața. Te rog mult să nu mă mai cauți, trecutule, ar fi mai bine pentru amândoi ca ruptura să rămână profundă și să ne vedem de viitorul nostru. Aș vrea să pot spune că a fost frumos, dar aș minți blajin, așa că prefer să închei cu un ADIO.
Cu mult regret că te-am avut, Cea care vrea să te uite.
Bună ziua. Am citit cu interes articolul tău şi mi-a plăcut. O eingură problemă este totuşi. Treutul nu se uită. El este proprietatea noastră pe care o ducem cu noi peste tot, inclisiv în mormând. Deci trecutul nostru are să dispară odată cu noi şi numai atunci.
RăspundețiȘtergereDaca ar fi un mod prin care sa'mi sterg amintirile si tot trecutul, as face tot posibilul sa reusesc.. Din pacate chiar asa este, imi voi purta povara toata viata...
ȘtergereCred ca sunt de prisos cuvintele...vreau sa stii ca, desi nu sunt langa tine, nu am habar ce e cu viata ta(exceptand ce am citi mai sus), as vrea sa stii doar ca sufleteste sunt langa tine si fara sa.ti dau sfaturi, sa te cert sau sa te indrum, doar iti ofer un umar, doua urechi si toata atentia de care avem nevoie uneori din partea celor de langa noi...stiu ca vei intelege. Capul sus, intotdeauna va exista un MAINE!
RăspundețiȘtergereAm incredere ca de aceasta data voi reusi sa surprind viata si sa merg inainte cu demnitate. Nu ma las oprita de nimic; daca pana acum nu am putut schimba nimic datorita varstei si incapacitatii mele de'a lua decizii, sunt sigura ca voi reusi sa o fac in viitor! Multumesc, Vane >:d<
ȘtergereCopil frumos, oricat de banal suna, sa stii ca in fiecare lucru rau exista si ceva bun, desi suna absurd...Dzeu are planurile lui cu fiecare dintre noi, iar tie iti este dat sa ai un drum greu, dar la capatul lui te asteapta rasplata....ai doar rabdare, niciunul la varsta ta nu am fost intelepti, unii poate nici acum nu suntem, dar viata isi are regulile ei....ai incredere tine, in sentimentele tale, in cel ce.l iubesti si nu in ultimul rand, in Dumnezeu...va fi bine :)Vane
Ștergereoricare ti-ar fi trecutul, sa stii ca te asteapta un viitor impecabil >:D<:*
RăspundețiȘtergereNu ma voi astepta sigur la un viitor maret ca al tau, Bianca, dar cu siguranta voi lupta sa fie mai bun ca ceea ce am avut in trecut!
ȘtergereNu inteleg de ce esti asa sigura ca viitorul meu va fi maret :)) Haide sa luptam amandoua sa ni-l construim asa! >:D<
Ștergerepoţi alege de la răspuântia aceasta să priveşti în urmă, cu lacrimă ori înainte, cu speranţă.
RăspundețiȘtergereeu cred cu tărie că vei alege a doua varianţă pentru că, aşa cum spunea marques, "cine te iubeşte cu adevărat, nu te va face să plângi niciodată".
A doua varianta va fi! Intradevar voi lupta si spera intr'un maine mai bun, si asta datorita voua, celor care va am aproape in fiecare zi!
ȘtergereCam trista scrisoarea aceasta a ta, dar probabil ca nici eu nu as scrie mai frumos despre trecutul meu...
RăspundețiȘtergereDin pacate fiecare dintre noi povara trecutului; nu prea avem de ales, stii.. Daca ar fi posibilitatea unui buton "Cancel" probabil ar fi mult prea folosit incat la un moment dat s'ar strica ori nu ar functiona pe deplina... Da'ti seama ca in baza trecutului nostru, am ajuns sa fim ceea ce suntem azi; am ajuns sa luptam si sa speram la un viitor mai bun!
ȘtergereAsa gandesc si eu de multe ori. Doar ca mi se pare ca nu mereu luptam pentru un viitor mai bun. De multe ori ne pierdem in trecut...
ȘtergereImportant este sa regasim inapoi strada spre noi insine si spre ceea ce vrem de la viata noastra... E greu, sa stii.. De multe ori te multumesti sa traiesti in trecut, cateodata cu frica ca ceea ce urmeaza poate fi mai rau...
ȘtergereExact. Si am si scris ceva destul de asemanator cu ideea ta la mine pe blog. Daca ai timp, sa citesti :)
ȘtergereUn trecut care nu l-ai meritat,ai fost prea buna pentru el si sincer nici eu nu il vreau pe al meu inapoi,doar prezentul si viitorul conteaza acum!Iar ce o sa urmeze cu siguranta iti va fi rasplatit inzeci! :*
RăspundețiȘtergereExact, Rox! Trebuie sa mergem inainte cu speranta!!!>:d<
ȘtergereCri, trecutul trebuie sa-l lasi acolo unde ii e locul... in trecut. Pentru ca numai asa il poti construi pe "maine".
RăspundețiȘtergereE greu, Simona.. Poate e inutil sa iti spun tie, dar chiar e greu sa las in urma totul.... Sper ca intr'o zi sa am parte de momentele cele mai fericite din viata mea, care sa ma determine sa vad totul cu o alta lumina!
ȘtergereStiu Cri.. asa cum stiu ca sunt lucruri care nu se vor sterge niciodata. Dar nu trebuie sa le lasi sa te mai atinga sau sa te mai raneasca.
Ștergeree cu adevarat trist trecutul tau... mai mult decat sa-ti ofer cuvinte de incurajare iti promit ca voi incerca sa fiu unul din cei care iti va fi alaturi.
RăspundețiȘtergereMultumesc mult, Alex! Am o familie numeroasa in blogging, si va multumesc tuturor celor care continuati sa fiti alaturi de mine!
ȘtergereOftez...cunosc bine trecutul tau.Am plans citind si reamintind de cum imi povesteai totul cu vocea ta...Nu iti pot spune decat ca tot ce ai trait te va afecta din ce in ce mai putin de-alungul relatiei noastre.Eu te voi face fericita.Iti promit!Te iubesc sufletul meu inocent!! :o3
RăspundețiȘtergerePoate nu trebuie chiar să uiți trecutul... Doar să îl accepți. Un om fără trecut e un om fără... viață. Știu, unele lucruri dor, dar nu sunt oare tocmai lucrurile alea cele care te fac azi să te bucuri de o melodie auzită din întâmplare, sau de parfumul unei flori, în drum spre școală?...
RăspundețiȘtergereCapul sus și multe zâmbete, fată frumoasă! Ai tot viitorul de partea ta!
Draga trecutule, iti doresc bafta la concurs :)
RăspundețiȘtergereSalutari PREZENTE :D !
Abia acum am reușit să-ți citesc sufletul așternut aici...Copilul din mine ți-a simțit durerea, mama din mine s-a revoltat, femeia din mine ți-a simțit umilința, specialistul a empatizat cu tine, cunoscând traumele...Toți la un loc te asigură că toate aceste pot fi baza ambiției tale de a păși spre viața pe care TU ți-o dorești și îți amintește că TU ești care este nevoie să te accepți și să te iubești! Te îmbrățișez și îți doresc să ai parte de IUBIRE! Trecutul nu îl poți uita și nici schimba, dar îți poți alege PREZENTUL, clădindu-ți clipă de clipă viitorul, așa cum ai visat. :*:)
RăspundețiȘtergere