31 aug. 2011

Printre lacrimi.

Ma regasesc a mia oara printre lacrimi..
Aici mi'e locul, in singuratatea in care m'ai aruncat fara pic de mila, fara sa vezi ca ceea ce simt pt tine strabate atata amar de timp incat pare a nu se mai pierde in veci. Privesc tavanul albastru pe care tocmai am lipit stele fosforesente; imi zic ca poate acum esti bine, sanatos..fericit. Nu am siguranta asta, nici nu ma lasi sa preiau zambet din bucuria inimii tale. Continui sa ma tii in calvarul acesta nesfarsit, scaldandu'ma in notele de pian ce'mi alina obrajii de dor.
Ai plecat. Pot sa te intreb daca intradevar te astepti sa te uit si sa nu te mai iubesc? Daca intradevar iti doresti asta, si daca te'ai simti implinit daca ai sti ca asta s'a intamplat? ..
Si daca ai afla ca sufletul meu e lesinat de cand nu mai esti, iar gandul meu te cauta in orice amintire ramasa, ca ochii mei te cauta in fiecare privire de pe strada si corpul meu se indreapta in fiecare zi spre locul unde esti acum... ? Oare nu ti'ai da seama ca te port in gand si suflet oriunde pasesc, iar fiecarui centimetru patrat pe care am calcat i'am lasat o lacrima pentru tine, sa ma poti urma? Poate peste ani vei regasi drumul recunoscand ramasitele pasilor celei carui ,candva ii sopteai dulce “Te iubesc” ; cea care ai lasat'o sa se chinuie in promisiunile tale uitate de timp, cea pentru care insemni totul, fara nici o limita.
Daca ar fi sa mai am un fir de speranta pierdut undeva in mine, acela ar fi de a te revedea macar o data in urmatorii ani, pentru a avea posibilitatea sa'ti spun ca faci parte din mine, pentru tot restul vietii ce'mi va urma.
Poate candva, undeva in ceruri, ne vom reintalni, ne vom zambi si ne vom iubi ca doi rataciti copii de'a vietii vant...

24 aug. 2011

Miercurea fara cuvinte! Vorbesc imaginile ..













Am primit un email cu cateva din pozele de mai sus, le'am editat putin si le'am facut sa vorbeasca. Adevaratul sens al cuvintelor fara sunet..

23 aug. 2011

Ea te iubeste!


Cu fiecare zi ce trece suport consecintele inimii mele..
Mi se intampla asa des cand iti privesc poza, sa o ia pur si simplu razna; innebunita de dor si iubire, bate cu atata putere incat ar iesi din piept sa mearga la tine. Din cauza asta ametesc mereu si nu pot sta in picioare minute bune, iar cand ea oboseste incepe sa doara, sa bata din nou incet si apasat pana sa devina aproape imperceptibila, moarta.
Ar trebui sa incetezi sa imi faci toate astea. Cedez fizic, psihic am cedat de mult gandului tau, dar ea cu ce e vinovata ca te iubeste? De ce o judeci ca plange dupa tine si o chinuiesti mai tare inlantuind'o in amintirea vocii tale? E bolnava, dar asta nu iti da motive sa o tii in coma permanenta zile, saptamani, luni.. Ani.. Ca apoi sa o trezesti la viata chiar si cu simpla ta prezenta alaturi, si dupa...sa pleci iar si iar, uitand de suferinta ce o lasi in urma.
Mi se intampla in fiecare seara, cand iti sarut fruntea din poza telefonului meu, sa o aud sufocand lacrimi si sperante moarte; se zbate in propria'ti amintire si culege fiecare gram de cenusa ce i'a ramas din cuvintele tale.. Te pretuieste mai mult cu fiecare secunda, stiind ca i'ai fost inger pazitor si demon ce i'a cutreierat atata amar de timp in fiecare colt de suflet. O doare totul mereu mai mult, dar isi impune sa te iubeasca ca si pana acum, fara prejudecati, eliminand cuvintele tale ce au dezbracat'o de ce avea mai bun: Viata.

13 aug. 2011

Adevarul din spatele copilariei.


A fi copil este poate cel mai frumos moment din viata noastra, cel mai inocent si cel mai scurt, din pacate..
Inca mi se plimba in minte amintirea cand invatam sa patinez pe rotile, fiind intr'un camp verde, imens, cu matusa mea cea nebuna si o prietena de familie; asezate paralel imi dadeau drumul dintr'o parte in cealalta, iar eu, pana sa invat sa imi mentin echilibrul in putinii metri ce'i parcurgeam, am gustat verdeata si insectele ascunse in ea.
Imi revin in minte fotografii prafuite si melodii pierdute in spatiu, fundalul lejer pe care “Acel” tata ma cuprindea usor in brate si ma plimba in pasi de vals printre peretii crapati de timp..
Sunetul colorat al zambetului ce'l aveam cand cei mari ma tachinau fara mila, gadilindu'ma imi rasuna in timpane cu melancolie..
Timpul crunt a trecut, lasand in urma lui acea “eu” ce nu reuseam sa accept, ce uram cu toata fiinta. De asta amintirile tineretii sunt rare si scurte; un timp totul durea pentru ca nu puteam face nimic, si asta ma facea sa par fara suflet.
Cand vara de acum un an imi repaseste in aleea cu amintiri, apar regrete si zambete false in spatele carora ma ascundeam cu usurinta, fara a ma gandi la consecinte. Acea fata de acum un an in urma o regasesc adesea in pielea persoanelor ce intalnesc zilnic, si imi dau seama cat de disperat a fost efortul meu de a ma schimba, iar cand a aparut el am avut pretextul potrivit, am avut un nou ideal, si avea sa fie cel corect, daca as fi stiut sa il ascult..
Nu regret ca am devenit acea fata deprimata minut de minut, mereu cu lacrimi in ochi si pregatita sa'ti trezeasca sufletul poate cu un singur cuvant. Datorez asta lui, si mie.. Am facut sufletul ce iubesc sa adoarma, nestiind sa'i ascult tacerea, iar acum, in asteptarea sfarsitului, trebuie sa vad aripile oricarei persoane ce'mi trece pe'alaturi, trebuie sa trezesc ochii fiecarui inger aparent demon.
Si..Inainte sa'ti spui ca sunt visatoare, vreau sa'ti amintesti momentele fericite din copilaria ta, sa te uiti un moment in oglinda inimii tale si sa te intrebi : “Sunt ceea ce'mi doream?”..Probabil raspunsul va fi un “nu” pierdut undeva intr'un gol din suflet.
Invata sa privesti dincolo de nori, pentru a vedea orizontul viselor tale, si te vei descoperi pe tine cel adevarat..

11 aug. 2011

318 vieti fara tine.

318 stele au cazut asupra mea, si mi'au ravasit drumul catre o eternitate in singuratate..
318 nori s'au reunit sa formeze ploaie pentru a'mi spala durerea inimii..
318 frunze s'au cusut pentru a'mi incalzi talpile de racoarea sufletului tau..
318 petale m'au mangaiat cu sunetul vocii tale, facandu'ma sa visez alaturi de stele..
318 flori mi s'au asternut pe piele atunci cand mi'a fost dor si am simtit ca daca nu suntem impreuna, imi pierd orice urma de suflare..
318 picaturi de ploaie au cazut pe obrajii mei albi, in speranta de a te imbratisa macar o secunda..
318 crengi goale s'au sfaramat cand am pasit departe de noi si am spus “adio”..
318 pietre albe s'au lovit intre ele provocand visul meu de o vara..
318 banci am ratacit cautandu'ti umbra in zadar, tu fiind departe..
318 priviri am cercetat cu disperare, incercand sa gasesc lumina din ochii tai..
318 alei am cutreerat in cautarea pasilor tai pustii..

318 aripi am construit pentru a ma apropria de tine, topite una cate una de cuvintele tale aspre de foc..
318 vise am strabatut noapte de noapte, strigandu'te sa vii sa ma iubesti in zori..
318 apusuri au trecut fara chipul tau alaturi de mine..
318 dimineti am gustat fara sarutul tau, amarandu'mi viata secunda de secunda..
318 zile am supravietuit fara oxigenul batailor inimii tale...

Ma asteapta o viata fara tine, desi cele 7633 de ore petrecute departe de tine, iubirea mea, par deja o eternitate...
Ajuta'ma sa traiesc cu tine, sau sa mor fara iubirea ta...

4 aug. 2011

Promisiune

"Buna,dragul meu sot.
Iti vine sa crezi ca suntem in sfarsit casatoriti, si ziua ce tocmai a trecut a fost cea mai frumoasa din viata mea de pana acum? Si sunt sigura ca vor mai urma zile de vis si nopti de realitate pasionala, cand soarele va domni peste parul tau brun si stralucitor, lasat putin lung, iar stelele iti vor aprinde ochii nebuni de dragostea ce mi'o porti. 
Debea asteptam sa petrec fiecare secunda din zilele ce'mi raman alaturi de sufletul tau bun si de trupul tau cald, caci aveam nevoie de tine sa'mi incalzesti pielea de gheata si sa'mi linistesti tremuratul cu o imbratisare.
Acum te privesc dormind si iti vad aripile calme asezate lenes pe cersaful albastru ca marea, iar tu, ingerul meu, esti cuprins intr'un somn adanc. Iti iubesc buzele intredeschise de la visare, ochii plapanzi si genele lungi inclestate de somn. Pe fundal, drept companie a notelor de pian se aude un lejer murmur. Nu stiam ca ingerii sforaie asa placut, si totusi haios; acum pot adauga un alt rand listei de lucruri ce le iubesc la tine.
In noaptea aceasta, dupa ce am mers pana la altarul lui Dumnezeu lipita de mana ta, cu emotii carora am crezut ca nu as fi putut sa le depasesc, iti fac un alt juramant: Promit ca de acum in colo, sa'ti scriu o scrisoare in fiecare saptamana, indiferent de situatia in care ne vom afla si de sentimentele tale pentru mine, pana la sfarsitul zilelor mele. Voi scrie chiar daca in timp imi voi pierde puterea ce'mi dai, chiar daca lacrimi ma vor arunca la pamant si nu ma voi mai putea ridica cu usurinta decat cu ajutorul tau. Voi scrie chiar daca cerul va cadea asupra lumii; eu il voi tine deasupra noastra in echilibru, sa pot sa te sarut o ultima oara si sa'ti spun ca nu am incetat nici macar o secunda sa te iubesc, in ciuda problemelor dintre noi.
Accepta'mi, te rog, aceasta promisiune, si promite'mi ca nu vei judeca niciodata ceea ce simt pentru tine.
Promite'mi ca'mi vei fi alaturi indiferent de vantul de vest ce ne scutura anii, indiferent de ploile ce ne inmoaie iarba sub noi.
Promite'mi ca vei fi sincer intotdeauna si ca ma vei sustine ori de cate ori voi cadea.
Promite'mi ca ma vei accepta asa cum sunt, un mostru in interior, cu toate defectele mele si toata stricaciunea din mine.
Pentru ca eu am nevoie de tine, si am nevoie sa ma iubesti asa cum sunt.

Cu multa dragoste si emotie,
Sotia ta."