4 sept. 2014

Nu mă vei uita.


Ce crezi, că vei putea scăpa de amintirea mea aşa de repede? Privirea mea verde te va bântui în toate nopţile ce vor urma, iar umbra mâinilor mele te va mângâia pe umeri de fiecare dată când vei fi singur. Nu vei scăpa nici de zâmbetul meu tâmp şi cald care te va înveseli în momentele grele.
Nici glasul meu nu va fi mai blând cu amintirile tale, te va mustra şi te va iubi mai tare atunci când vei uita de noi, iar suflul meu cald pe pielea ta va lăsa în urmă parfum de trandafir ca să-ţi împrospăteze zilele. Coapsele mele le vei simţi asupra alor tale în dimineţile prea somnoroase şi atingerea trupurilor noastre îţi va rămâne veşnic fior. Vei visa nopţi la rând cum îţi îmbrăţişez spatele, iar cum strânsoarea mea emană dor, te va inunda şi pe tine.
Va ajunge clipa când toată fiinţa mea îţi va lipsi; îţi vor lipsi râsetele cu mine, alinturile, discuţiile serioase şi clipele de amor tarziu, şi îţi vei dori să poţi să mă revezi măcar o clipa.
Eu îţi voi aştepta umbra în vizită în tot acest timp, căci şi tu îmi vei lipsi, dar te rog, data viitoare când îmi vizitezi inima, lasă alte iubiri în spate şi uită-le. Vom fi doar tu, eu şi secretele noastre, pe care le vom păzi de tot dorul ce ne va lega.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu