Ea te iubeste!

Cu fiecare zi ce trece suport consecintele inimii mele..

Mi se intampla asa des cand iti privesc poza, sa o ia pur si simplu razna; innebunita de dor si iubire, bate cu atata putere incat ar iesi din piept sa mearga la tine. Din cauza asta ametesc mereu si nu pot sta in picioare minute bune, iar cand ea oboseste incepe sa doara, sa bata din nou incet si apasat pana sa devina aproape imperceptibila, moarta.

Ar trebui sa incetezi sa imi faci toate astea. Cedez fizic, psihic am cedat de mult gandului tau, dar ea cu ce e vinovata ca te iubeste? De ce o judeci ca plange dupa tine si o chinuiesti mai tare inlantuind'o in amintirea vocii tale? E bolnava, dar asta nu iti da motive sa o tii in coma permanenta zile, saptamani, luni.. Ani.. Ca apoi sa o trezesti la viata chiar si cu simpla ta prezenta alaturi, si dupa...sa pleci iar si iar, uitand de suferinta ce o lasi in urma.

Mi se intampla in fiecare seara, cand iti sarut fruntea din poza telefonului meu, sa o aud sufocand lacrimi si sperante moarte; se zbate in propria'ti amintire si culege fiecare gram de cenusa ce i'a ramas din cuvintele tale.. Te pretuieste mai mult cu fiecare secunda, stiind ca i'ai fost inger pazitor si demon ce i'a cutreierat atata amar de timp in fiecare colt de suflet. O doare totul mereu mai mult, dar isi impune sa te iubeasca ca si pana acum, fara prejudecati, eliminand cuvintele tale ce au dezbracat'o de ce avea mai bun: Viata.