27 sept. 2011

Furtuna in suflet.

Ma uit pierduta in peisaj, pe geam..
Furia ce se dezlantuie afara din incaperea mea este exact ceea ce simt inauntrul sufletului meu..
Vad sclipiri intrerupte pe cerul negru, si alte sute de nori ce par a exploda intr'o bubuitura infernala;
Iadul pe pamant...Si imi simt iadul si in inima, acela ce ai adus tu, odata cu ploaia de lacrimi sarate si urletele disperarii fiintei mele..
Acum, daca privesti si tu pe geam intelegi.. Intelegi in sfarsit toata suferinta ce mi'ai provocat cu vorbe inutile, prive de vreun gram de iubire.
Ai uitat ce'nseamna acel cuvant pur..
Ai uitat de acel sentiment de libertate ce candva te facea sa zbori..
Ai uitat de chipul meu ce te ruga sa nu ma parasesti, de ochii mei ce'ti implorau iubire..
Ai uitat de vocea mea care te chema sa te intorci din drumul tau solitar..
Ai uitat de miile de lacrimi trimise catre tine, sa'ti spele chipul dulce, si sa'ti vindece sufletul.. Daca nu le'ai fi ignorat nu ai mai fi asa orb incat sa nu vezi ca TE IUBESC!...

Furtuna a incetat sa terorizeze cerul. Dupa loviturile seci ale tunetelor, intinderea intunecata a ramas doar cu picaturi mari si reci, care se prabusesc cu durere peste geamul meu.
Cerul e cu mine; unicul ce ma intelege si plange impreuna cu obrajii mei albi de suferinta..

2 comentarii:

  1. cred ca revin la vechile sentimente si la vechile stari care ma facea sa simt cuvnat cu cuvant ceea ce scrii :))

    RăspundețiȘtergere