16 apr. 2014

Monolog.


Timpul trece mult mai repede atunci când nu mai aştepţi nimic, când tot ceea ce ţi-ar fi putut face inima să bată mai energic pur şi simplu a rămas ca o dorinţă încuiată undeva în trecut şi a regresat de la posibilitatea de a fi, la ceva cu siguranţă acum inimaginabil.
Zâmbeşti, trăieşti, mergi pe stradă cu capul sus şi încerci să ai mereu mintea ocupată cu melodii şi teorii despre noi versuri, deşi în fiecare dimineaţă au grijă amintirile să te trezească din somn. Câteodată mai apuci să vezi şi o rază aşezată pe perna ta şi te poartă gândul undeva mult prea departe ca să fie auzit de altcineva în afară de tine.
Iar ori de câte ori simţi că ţi-e greu să inspiri şi să laşi să cadă câte o lacrimă iei un şerveţel, îţi ştergi obrajii şi înlocuieşti privirea tristă cu una totuşi plină de speranţă, că doar ce naiba, ai trecut cu brio prin altele mult mai grele.
E greu să înfrunţi trecutul fără să iei nimic din el în prezent, de aceea te legi de lucruri mai puţin plăcute care oarecum te fac să ajungi la concluzia că poate e mai bine aşa, dar cu amintirile frumoase ce faci?
Hai să-ţi spun un secret. Nu le mânji cu răutate şi ură, căci nu are rost. Preţuieşte-le şi păstrează-le, sunt cele mai mari comori ce le poţi avea care îţi arată că nu a fost nimic în zadar. Iar dacă nu eşti încă convins de asta, gândeşte-te: De dragul a ce a fost frumos, dacă ai avea şansa ai mai trăi-o odată? Dacă răspunsul este Da, atunci ţi-ai răspuns singur la toate întrebările posibile.
Dacă răspunsul este Nu, atunci eşti doar egoist. Ai vrea să nu doară acum şi să nu mai depui tot efortul de acum ca să zâmbeşti, însă nu ai mai avea ce să le povesteşti viitorilor tăi nepoţi când te vor întreba dacă ai iubit vreodata. Nu le-ai putea spune că da şi că a fost cea mai nebunească poveste de dragoste din viaţa ta, chiar dacă a durat o fracţiune de secundă. Sau cât ai fost şi tu iubit la rândul tău şi cum privirea ei parcă îţi mângâia inima ori de cate ori te alinta.
Chiar ai vrea să pierzi toate astea?
Ştim amândoi că răspunsul la ultima întrebare este Nu...

Un comentariu: