6 apr. 2014

Îndemn.


Adună-mă ca pe-un sărac ce zace în frânturi de amintiri ce-au fost. Culege-mă, alintă-mă, vorbeşte-mi iar şi pune împreună a mele rămăşiţe ce ţi s-au dezlipit din suflet.
Uneşte bucată cu bucată, a mele griji şi şoapte de amor şi-nvie tot ce-a fost de mult.
Împarte anu-n zile, orele-n clipe şi cele împreună lipeşte-le invers, să nu mai treacă repede şi să simţim că ne iubim.
Rezolvă-mă ca pe un puzzle ce numai tu îl ştii, aşa cum îmi cunoşti orice atom din trupul cel desprins din tine, vindecă-mi carnea ce ma doare de dorul tău şi nu uita... Oh nu, nu uita că cineva chiar simte lipsa notelor atât de bine intonate ale glasului tău.
Coase-mi înapoi firele de păr ce le-am smuls aşteptând să te revăd şi fie-ţi milă, măcar puţin, de obrajii mei stinşi de atâtea lacrimi ce ţi-au căutat palmele să le ştergi.
Iubeşte-mi resturile ce se tot consumă în lipsa ta, şi ajută-mă să mă ridic îmbrăţişându-te puternic.
Dă-mi mâna ta cea fină şi fă-mă un întreg, căci m-am ruinat în cateva zile fără susţinerea ta.
Priveşte-mă şi iubeste-mă cu tot ce ai, iar eu...
Eu îţi voi fi alături şi te voi proteja cu toate forţele ce mi le dai fiindu-mi alături.
Eu îţi voi dărui tot ce am ca să fii fericit şi să îţi văd ochii zâmbind.
Eu îţi voi dedica fiecare secundă, fiecare lacrimă, zâmbet, fiecare sărut şi strângere de mână, şi te voi iubi... Te voi iubi mai mult decât Universul iubeşte stelele, mai puternic decât străluce Soarele şi mai nemuritor decât Dumnezeu însuşi.
Eu te voi iubi cu adevărat...

2 comentarii:

  1. cum ai facut tu de ai inceput sa scrii din nou?:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Atunci cand sufletul nostru are nevoie sa se descarce de prea mult dor, amintiri si lucruri ce lipsesc, parca vine natural :)

    RăspundețiȘtergere