15 mar. 2014

Furtună în suflet


Ştiam în adâncul sufletului meu că ar fi fost ultimul nostru sărut.. şi totuşi prea rapid, prea scurt, prea amar ca să nu mai urmeze altele din dragoste, în care să nu îţi mai simt îmbrăţişarea caldă şi mâinile tale extrem de fine ce-mi alintă pletele zburlite.
Mereu m-am gândit "Prea frumos ca să fie adevărat, ca să dureze pentru totdeauna"...

Aş îndura şi cea mai mare tortură din lume doar ca să pot, la sfârşitul fiecărei zile, să adorm cu tine la pieptul meu, mângâindu-ţi părul blond ca florile de tei cele mai parfumate.
Aş aştepta o mie şi una de nopţi să pot apoi să îţi aud glasul cum zâmbeşte strigându-mă, să îţi simt respirul cald cum mi se aşează la gât în fiecare minut al nopţilor ce-ar urma.
Aş muta munţi şi seca mări până ce nu aş mai avea forţă să mişc un deget, numai să mă iei de mână şi să-mi recapăt energiile din strângerea ta fermă şi călduroasă.
Aş îndura nopţi infinite de coşmaruri şi vise dureroase dacă aş şti că mă vei îmbrăţişa tu mereu ca să mă trezeşti şi să mă linişteşti.
Aş putea chiar să stau trează ani de zile ca apoi să aţipesc pentru o clipă, iar în aceea să mă mângâi tu uşor pe obraji şi să mă săruţi pe frunte crezând că dorm.
Aş face orice, chiar şi să aştept atâta amar de zile şi ani, numai ca să-mi petrec tot restul vieţii mai apoi alături de tine, să am grijă de tine cum sţiu eu cel mai bine, să te alint şi să te protejez de tot răul din lume, să te preţuiesc ca pe un cristal cioplit de Dumnezeu şi să-ţi ador în etern privirea...

Dacă doar m-ai lăsa... Dacă doar aş putea da timpul înapoi...

Dar nu pot. Mi-e dat să trăiesc o viaţa în tortură, aşteptare, munţi de mutat şi mări de secat, coşmaruri de trăit la infinit şi insomnii în noptţle friguroase. 
Şi cu toate astea eu tot nu te am...

Un comentariu:

  1. Mi-amintesti de cum scriam eu odata...
    Ce s-a intamplat acum? Ar trebui sa fii fericita.

    RăspundețiȘtergere