Ştiam în adâncul
sufletului meu că ar fi fost ultimul nostru sărut.. şi totuşi
prea rapid, prea scurt, prea amar ca să nu mai urmeze altele din
dragoste, în care să nu îţi mai simt îmbrăţişarea caldă şi
mâinile tale extrem de fine ce-mi alintă pletele zburlite.
Mereu m-am gândit "Prea
frumos ca să fie adevărat, ca să dureze pentru totdeauna"...
Aş îndura şi cea mai
mare tortură din lume doar ca să pot, la sfârşitul fiecărei
zile, să adorm cu tine la pieptul meu, mângâindu-ţi părul blond
ca florile de tei cele mai parfumate.
Aş aştepta o mie şi una
de nopţi să pot apoi să îţi aud glasul cum zâmbeşte
strigându-mă, să îţi simt respirul cald cum mi se aşează la gât în
fiecare minut al nopţilor ce-ar urma.
Aş muta munţi şi seca
mări până ce nu aş mai avea forţă să mişc un deget, numai să
mă iei de mână şi să-mi recapăt energiile din strângerea ta
fermă şi călduroasă.
Aş îndura nopţi
infinite de coşmaruri şi vise dureroase dacă aş şti că mă vei
îmbrăţişa tu mereu ca să mă trezeşti şi să mă linişteşti.
Aş putea chiar să stau
trează ani de zile ca apoi să aţipesc pentru o clipă, iar în
aceea să mă mângâi tu uşor pe obraji şi să mă săruţi pe
frunte crezând că dorm.
Aş face orice, chiar şi
să aştept atâta amar de zile şi ani, numai ca să-mi petrec tot
restul vieţii mai apoi alături de tine, să am grijă de tine cum
sţiu eu cel mai bine, să te alint şi să te protejez de tot răul
din lume, să te preţuiesc ca pe un cristal cioplit de Dumnezeu şi
să-ţi ador în etern privirea...
Dacă doar m-ai lăsa...
Dacă doar aş putea da timpul înapoi...
Dar nu pot. Mi-e dat să
trăiesc o viaţa în tortură, aşteptare, munţi de mutat şi mări
de secat, coşmaruri de trăit la infinit şi insomnii în noptţle
friguroase.
Şi cu toate astea eu tot nu te am...
Mi-amintesti de cum scriam eu odata...
RăspundețiȘtergereCe s-a intamplat acum? Ar trebui sa fii fericita.